Mica librărie de pe Sena – Nina George

Mica librărie de pe Sena, scrisă de Nina George, este o carte despre cărţi şi despre cum acestea conţin un ingredient miraculos ce are capacitatea de a ne lua durerile din suflet. Da, exact acele dureri pe care le ducem în noi fără speranţa de a le putea vreodată lăsa jos.

Ştim deja că lectura ne oferă multiple avantaje şi totuşi… există un beneficiu major pe care cărţile ni-l oferă şi pe care adesea nu-l bănuim, iar acest beneficiu este valorizat intens de Monsieur Perdu – vindecarea sufletelor. Mergând pe principiul că romanul potrivit acţionează ca un medicament asupra stării de spirit şi poate trata suferinţele, personajul principal al romanului îşi creează propria farmacie cu medicamente… altfel. Farmacia literară este o librărie unde librarul îşi activează talentul său inedit de a privi în sufletele celor care îi trec pragul pentru a le recomanda lectura potrivită.

„Există cărţi care au efect pentru un milion de oameni. Unele doar pentru sute de oameni. Există chiar şi medicamente, pardon, cărţi, scrise pentru un singur om.”

În funcţie de problemele fiecăruia, de preferinţe, de personalitate, de căutări, de întrebări şi răspunsuri, de dureri etc., Monsieur Perdu are o carte care se pliază perfect pe dorinţele cititorului, chiar şi atunci când acesta nu şi le cunoaşte foarte bine. În Farmacia literară, aflată pe o ambarcaţiune plasată pe Sena, se găsesc medicamentele miraculoase pentru afecţiunile pe care doctorii nu le pot ameliora sau trata. Şi astfel cade mitul conform căruia „nu există medicament pentru suflet”. Cărţile pătrund acolo unde medicina nu se poate aventura şi acţionează ca un balsam răcoritor. Totul e să alegi cartea potrivită pentru a obţine rezultatele dorite.

Până aici avem tabloul unei librării cu aer de magie, numai că librarul care îi ajută pe toţi nu se poate ajuta pe el însuşi. O poveste de iubire dintr-un trecut care-l urmăreşte fantomatic a lăsat în sufletul bărbatului răni adânci care nu s-au cicatrizat nici cu trecerea a două decenii. Tânărul Jean Perdu nu s-a putut consola vreodată cu ideea că a fost părăsit de femeia pe care o adora fără ca aceasta să-i ofere vreo explicaţie. O ultimă scrisoare, de la cea pe care a adorat-o, a trecut prin timp fără a fi deschisă vreodată, până într-o zi, când trecutul soseşte cu bagajele de amintiri în prezent, iar bărbatul ajuns la 50 de ani se vede pus în faţa a tot ceea ce voia să uite, implicit în faţa scrisorii care se cere citită, iar rândurile scrise de Manon au darul de a-i zdruncina întregul univers şi de a-l aduce în pragul disperării. Luându-şi explicaţia dureroasă, librarul simte senzaţia de sufocare, iar cu el cărţile nu au fost niciodată binevoitoare să-l vindece. Curajul îi vine din senin, iar o alternativă mai bună decât sinuciderea sau nebunia este plecarea. Astfel, Farmacia literară este eliberată din portul unde stătuse ancorată mai bine de zece ani şi Monsieur Perdu porneşte alături de librăria sa într-o aventură plină de emoţii, de arome, de amintiri şi mult amuzament.

Doza de comic prezentă în carte are darul de a îndulci romance-ul încărcat de dramatism, cărţile sunt modalitatea prin care Perdu oferă oamenilor un bine nepreţuit, iar călătoria pe care acesta o întreprinde brusc şi neaşteptat poate fi asociată cu un drum iniţiatic (deşi personajul nostru este deja la vârsta a doua) la finele căruia librarul va fi pregătit să îşi construiască viaţa, fiind eliberat de trecut.

În afară de povestea lui Perdu, Nina George ne prezintă în romanul său multiple arhetipuri şi situaţii de viaţă rupte din realitate. Mesajul pe care ni-l transmite este unul pozitiv, generator de optimism, care provoacă la acţiune şi la a vedea jumătatea plină a paharului. 

Cum pot cărţile să vindece suflete? Care este reacţia oamenilor în faţa ideii de vindecare prin lectură? Care sunt traumele asupra cărora literatura poate avea efect?

Mica librărie de pe Sena conţine răspunsurile acestor întrebări, iar pe parcursul romanului se întâlnesc numeroase titluri de cărţi cunoscute, clasice şi moderne, din diverse genuri literare. Oare cărui tip de cititor i s-ar recomanda Game of Thrones? Dar Omul fără însuşiri sau Dracula?

O incursiune în lumea literară, o aventură neprevăzută, oameni şi măşti, suferinţe îngropate în subconştient, romantism franţuzesc absolut delicios şi peste toate picături de magie alcătuiesc romanul Mica librărie de pe Sena, iar cartea Ninei George are darul de a-i oferi cititorului o lectură care să-i încălzească sufletul.

Ca bonus la farmecul poveştii avem parte şi de o călătorie în lumea aromelor, iar reţetele culinare parcă te îndeamnă să le încerci.

Alături de Monsieur Perdu asistăm la lupta dintre trecut şi prezent, atunci când amintirile dor atât de mult încât se reped să sfâşie orice ai încerca să clădeşti luminos într-un acum. Fantome desprinse din memoria sufletului acoperă soarele, iar omul este cel căruia îi revine puterea de a decide: le va îngropa pentru a trăi sau le va îmbrăţişa limitându-se doar la a supravieţui.

Cartea ne oferă, pe lângă o lectură copioasă, o lecţie de viaţă şi o poveste de neuitat.